Despre Iluminismul neoelen. Curente de idei si canale de comunicare cu gandirea occidentala

Prima aparitie in 2015 a Editurii Omonia ofera specialistilor romani o carte de referinta despre Iluminismul neoelen, a carui principala vatra de desfasurare au fost Tarile Romane. A treia contributie fundamentala, dupa sintezele oferite de K. Th. Dimaras si Pashalis M. Kitromilides (carteaIluminismul neoelen. Ideile politice si sociale a profesorului Kitromilides a fost tradusa in romana in 2005 de Olga Cicanci), lucrarea Annei Tabaki are legatura directa cu spatiul Romaniei de azi. Numeroase sunt referintele la operele literare elaborate de carturarii greci care s-au afirmat pe pamant romanesc, la contactele si interferentele dintre cele doua culturi. Autoarea subliniaza nu o data conectarea acestui spatiu la Luminile europene, preluarea si asimilarea in mod creator a idealurilor iluministe.

Un capitol care aduce elemente noi, surprinzatoare si pretioase, este consacrat traducerii vazuta ca un canal de comunicare si interculturalitate. Cititorul va gasi amanunte interesante despre traducerile manuscrise ale Iluminismului, despre circulatia lor (in prima jumatate a secolului al XVIII-lea in spatiul romanesc se manifesta, de pilda, un interes deosebit pentru Cervantes – dincolo de editiile existente in faimoasa biblioteca a Mavrocordatilor de la Vacaresti, capodopera autorului spaniol a fost tradusa in greaca iar cele trei manuscrise cu versiuni diferite provin toate din Tarile Romane, avand probabil cititori atat greci cat si romani vorbitori de greaca). Conceptiile si teoriile despre traducere specifice secolului, practica de traducere in epoca Luminilor sunt teme atent analizate, de interes atat pentru traducatori si traductologi, cat si pentru istoricii ideilor. Strategia si programul de traducere elaborate de Rigas Velestinlis (1757-1798) – carturarul si revolutionarul grec care a trait 20 de ani la Bucuresti – sunt revelatoare pentru efervescenta vietii spirituale a acestui spatiu in deceniul decisiv al sfarsitului de secol XVIII.

O ampla sectiune a cartii este dedicata unei figuri emblematice a Iluminismului neoelen – Adamantios Korais (1748-1833), savantul grec de la Paris (intre corespondentii sai se aflau si carturari romani, precum Ion Heliade-Radulescu), cel mai important filolog al Greciei moderne, initiator al seriei „Biblioteca Greaca”, cu editii din clasicii greci care i-au adus renume european.

Toate acestea sunt numai cateva dintre argumentele care fac din lucrare un titlu de acut interes pentru cercetatorii romani ai secolului XVIII. De adaugat impresionantul corpus de note, bibliografia la zi, in care se regasesc nume ale specialistilor romani, de la Nicolae Iorga, Demosthene Russo si fratii Camariano la neoelenisti ai ultimelor decenii, ale caror lucrari au fost atent consultate de autoare.