Dialoguri de duminica. O introducere in categoriile vietii

— Andrei, ne apropiem cu adevarat de sfarsitul dialogului nostru de azi, dar si de sfarsitul celor optsprezece dialoguri pe care le-am avut impreuna. Pe mine, am mai spus, discutiile cu tine m-au facut sa inteleg mai bine lumea. — Avem cateva cearcane in plus… — Dar ne-am inteleptit, si poate si altii odata cu noi.

• Ce-ar fi, ne-am zis, ca intr-o lume in care totul e sufocat de o pasagera «actualitate», in care totul e agitatie cotidiana si surescitare de tip breaking news, sa vorbim despre «inactualitatile» durabile ale vietii, singurele care conteaza cu adevarat? Vrand sa intelegem ce se intampla cu noi cand spunem ca «traim», am cautat sa facem un pictorial al vietii, sa surprindem existenta din diferite unghiuri si in diferite pozitii. Am vrut sa descalcim nodurile existentei, am vrut s-o obligam sa iasa din subintelesurile ei si s-o facem sa se exprime pe intelesul tuturor. Am vrut s-o recuperam din teritoriul penumbrei, pentru a risipi, macar o vreme, confuzia in care ne complacem traind.

  Autorii

• As spune ca frumusetea prieteniei noastre vine din faptul ca de-o viata avem bombaneli reciproce. Ne contrazicem, dar nu putem unul fara altul, si cred ca asta e si sensul dialogurilor pe care le-am incercat si care acum, cand sunt sub ochii nostri si se transforma in carte, mi se par mai bune decat noi.

  Andrei PLESU