Cele mai frumoase povesti

Erau odata, intr-un sat, doi frati si amandoi erau insurati. Cel mai mare era harnic, grijuliv si chiabur, pentru ca unde punea el mana, punea si Dumnezeu mila, dar n-avea copu. Iara cel mai mic era sarac. De multe ori fugea el de noroc si norocul de dansul, caci era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi; s-apoi mai avea si o multime de copii! Nevasta acestui sarac era muncitoare si buna la inima, iar a celui bogat era pestrita la mate si foarte zgarcita. Vorba veche: „Tot un bou si-o belea". Fratele cel sarac sarac sa fie de pacate — tot avea si el o pareche de boi, dar colea: porumbi la par, tineri, nalti la trup, taposi la coarne, amandoi cudalbi, tintati in frunte, ciolanosi si grasi, cum sunt mai buni de injugat la car, de iesit cu dansii in lume si de facut treaba. "Dar plug, grapa, teleaga, sanie, car, tanjala, carceie, coasa, hreapca, tapoi, grebla si cate alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar nici ca se aflau la casa acestui om nesocotit. Si cand avea trebuinta de asemenea lucruri, totdeauna supara pe altii...."