Munca. O istorie a modului in care ne petrecem timpul

Munca defineste cine suntem. Ea ne determina statutul si dicteaza cum, unde si cu cine ne petrecem cea mai mare parte a timpului. Ne mijloceste stima de sine si ne modeleaza valorile. Dar oare suntem programati genetic sa muncim atat de mult pe cat o facem? Oare si stramosii nostri din Epoca Pietrei au trait pentru a munci si au muncit pentru a trai? Si cum ar putea arata o lume in care munca joaca un rol mult mai putin important?

Pentru a raspunde acestor intrebari, James Suzman prezinta o istorie grandioasa a „muncii” de la originile vietii pe Pamant pana in prezentul tot mai automatizat, aducand in discutie unele dintre cele mai profunde presupuneri pe care le facem despre persoanele care suntem. Extragand idei revelatoare din antropologie, arheologie, biologie evolutiva, zoologie, fizica si economie, Suzman arata ca, desi am evoluat pentru a gasi bucurie, sens si scop in munca, stramosii nostri au muncit mult mai putin si au privit munca foarte diferit fata de cum o facem noi acum, in cea mai mare parte a istoriei umanitatii. Cultura noastra contemporana a muncii, ne explica autorul, isi are radacinile in revolutia agricola de acum zece mii de ani. Perceptia despre ce inseamna sa fii om ne-a fost transformata prin trecerea de la vanat si cules la productia de alimente si, mai tarziu, prin migratia noastra catre orase. De atunci, relatiile cu ceilalti si cu mediul inconjurator si chiar modul in care percepem trecerea timpului nu au mai fost aceleasi.

Sustinand ca ne aflam intr-un punct similar de rascruce din istorie, Suzman arata modul in care automatizarea ar putea sa revolutioneze relatia noastra cu munca si, astfel, sa deschida portile unui viitor mai durabil si mai echitabil pentru lumea noastra si pentru noi insine.

O explorare fascinanta, care pune sub semnul indoielii presupunerile noastre fundamentale cu privire la ceea ce inseamna munca. Pe masura ce automatizarea ameninta sa perturbe complet piata globala a locurilor de munca, trebuie sa regandim urgent importanta economica, psihologica si chiar spirituala a muncii. Prin examinarea vietii vanatorilor-culegatori, a maimutelor si chiar a pasarilor, Suzman subliniaza ca lucrurile pe care le consideram „naturale” sunt adesea doar mostenirea discutabila a liderilor de gandire din epoca industriala si a religiilor agricole. Cunoasterea istoriei modului in care ne-am petrecut timpul odinioara ne va permite sa facem alegeri mai inteligente in viitor. — Yuval Noah Harari, autorul cartii Sapiens. Scurta istorie a omenirii

De prea mult timp, conceptiile noastre despre munca sunt dominate de economisti obsedati de insuficienta resurselor si de productivitate. In calitate de antropolog, James Suzman este aici pentru a schimba acest lucru. El dezvaluie ca, o mare parte din istoria omenirii, vanatorii-culegatori au muncit mult mai putin decat o facem noi astazi si au dus vieti pline de abundenta si de timp liber. Studiez problema muncii de doua decenii si nu-mi amintesc ultima data cand am aflat atat de multe despre acest subiect intr-un singur loc. Aceasta carte este un tur de forta. — Adam Grant, autorul cartilor A da si a lua, Originalii si Regandeste si gazda podcastului TED WorkLife

Automatizarea de toate tipurile se profileaza la orizont. Din fericire, James Suzman este aici cu o noua istorie revelatoare, care pledeaza convingator pentru ideea ca sarguinta umana poate deschide o noua cale de urmat, chiar si intr-un viitor in care suntem lasati fara munca de propriile inventii. — Charles Duhigg, autorul cartilor Mai inteligent, mai repede, mai bine si Puterea obisnuintei