Final

Cinci prieteni din Rio de Janeiro – Alvaro, Silvio, Ribeiro, Neto si Ciro – rememoreaza intamplarile importante pe care le-au trait: petreceri, casatorii, divorturi, iubiri si nostalgii.

Alvaro e un solitar ipohondru. Silvio este prototipul drogatului care nu renunta la dependenta lui nici la batranete. Viata sexuala a lui Ribeiro a depins o buna perioada de Viagra. Neto este barbatul rafinat, sotul fidel pana la moarte. Iar Ciro este Don Juanul invidiat de toti, dar si primul care moare, rapus de o boala nemiloasa.

Un roman in care erotismul se impleteste cu melancolia si resemnarea si care vorbeste, in fond, despre doua teme esentiale: Eros si Thanatos.

Personajele Fernandei Torres se misca intr-o lume crepusculara, din care au disparut succesul profesional, realizarile personale sau seninatatea. La finalul vietii nu le asteapta decat un inventar de frustrari si regrete.

Eram nebun dupa Ciro. El era cel mai bun dintre noi. Noi luam resturile de la ceea ce era pentru el. Femeile simteau prezenta lui chiar si cand erau cu spatele. Dupa miros. Cum intra el, cum se intorceau ca niste robotei. Cele maritate, cele singure, logoditele si debutantele. Iar Ciro era un invingator placut, plin de povesti, inteligent, cititor compulsiv, romantic si talentat pana si la cantat la vioara. Nimeni nu se compara cu el. Noi glumeam ca el era rechinul, iar noi, pestii-pilot.